Deși consultațiile prin telefon sunt informative în multe cazuri, consultațiile prin apel video oferă
avantajul prezenței terapeutice prin vizualizarea semnelor clinice. Prin urmare, consultația prin apel
video este potrivită pentru pacienții: bolnavi; cu comorbidități; care se află în condiții sociale nefavorabile,
ce influențează dezvoltarea bolii; celor anxioși. Pacienții cu probleme de auz de asemenea vor prefera apelurile video celor realizate prin telefon.
Înainte de a apela, deschideți fișa medicală a pacientului și verificați factorii de risc pentru dezvoltarea bolii COVID-19. Acordați atenție persoanelor imunocompromise (de ex.: fragilitate, diabet, afecțiuni
renale sau hepatice cronice, sarcină; administrarea chimioterapiei, steroizilor sau a altor imunosupresoare),
cu dependență de consumul de tutun, cu maladii cardiovasculare, astm sau boală pulmonară obstructivă cronică.
Asigurați-vă că aveți înregistrat numărul de telefon al pacienților cărora urmează să le telefonați. Verificați
calitatea apelului audio și/sau video în timpul convorbirii („Mă auziți/vedeți bine?”), rugați pacientul să facă
același lucru și să ajusteze volumul microfonului. Elaborați o codificare a rezultatelor consultațiilor prin apel
telefonic ori video; de ex., codul poate include data/ora apelului, starea pacientului însemnată prin cod de litere:
B – bună, C – comorbidități, A – afectată, D – deteriorată. Înregistrați rezultatele convorbirii în fișa medicală.
Deoarece sănătatea pacienților afectați de noul tip de Coronavirus se poate înrăutăți fulminant
pe parcursul a 10-14 zile de la debutul bolii, când cel mai frecvent pacientul dezvoltă deteriorare gravă
a plămânilor și insuficiență poliorganică, consultația medicului în această perioadă este crucială.
Verificați identitatea pacientului, întrebați unde se află în acest moment și începeți evaluarea inițială
(Cum se simte? Ce face? Pare deranjat/ă? Are respirația dificilă? Îi este greu să vorbească?). Dacă pacientul/a
pare bolnav/ă, treceți direct la întrebările clinice cheie.
Rețineți incidența aproximativă a simptomelor și a semnelor-cheie enunțate în Ghidul COVID-19.
Consultații la distanță (vedeți infograficul, coloana din dreapta), cu mențiunea că această listă a fost generată într-o populație diferită și poate să nu reflecte cazul pe care îl examinați. Ghidul trebuie utilizat flexibil,
ținând cont de istoricul medical și de problemele ce apar în timpul conversației. Pacienții vârstnici și
imunocompromiși se pot prezenta atipic.
Dificultatea de respirație (dispneea) este un simptom important în cazurile grave de boală, însă
instrumentele de evaluare sigură la distanță au doar putere de recomandare (vedeți Caseta 1). Notați data
primului simptom pentru a înregistra data debutului bolii. Febra în afecțiunea cu COVID-19 este prezentă adesea, dar nu întotdeauna; temperatura corpului poate atinge 38,0°C și tinde să persiste mai mult
de cinci zile. Rețineți: până la jumătate din toți pacienții cu această infecție nu au febră la prezentarea
inițială, adică la prima consultație la distanță! Majoritatea, dar nu toți cei afectați de COVID-19, au tuse, care,
de obicei, persistă mai mult de cinci zile. Pierderea gustului și a mirosului este un simptom comun și
timpuriu. Simptomele gastrointestinale, cum ar fi diareea, sunt rare în COVID-19, dar există dovezi care
susțin că acestea ar putea fi mai frecvente decât se credea anterior. Simptomele sistemice includ oboseala
și durerea musculară, deși mulți pacienți nu au niciuna dintre ele.